extremegamer

O comunitate simpla plina de oameni obisnuiti.


Nu sunteti conectat. Conectati-va sau inregistrati-va

Politica Fiscala

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos  Mesaj [Pagina 1 din 1]

1 Politica Fiscala la data de Mar Aug 09, 2011 8:27 am

Alecs

avatar
Admin
4.1. Politica fiscala
4.1.1. Conceptul de politica fiscala
ü Definitie: Prin politica fiscala se întelege ansamblul masurilor initiate si implementate de guvern, prin intermediul bugetelor publice, în scopul realizarii si mentinerii echilibrului macroeconomic în economia reala
ü Trasaturile politicii fiscale
- este o forma de interventie indirecta a statului în economie (este o politica de ajustare)
- este apanajul guvernului (prin intermediul, îndeosebi, a ministerului finantelor publice)
- este aplicabila pe piata bunurilor si serviciilor (asupra economiei reale)
- se refera cu precadere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne
- este relativ rigida: modificarea ei este dificila si lenta
- este relativ eficace: aplicarea ei este asigurata prin forta legii
- efectul aplicarii politicii fiscale este imediat
- este strict si total reglementata juridic
OBS: Exista si alte concepte care interfereaza cu conceptul de politica fiscala, cel mai frecvent fiind cel de politica bugetara

- în continuare, cele doua concepte vor fi utilizate în mod substituibil
4.1.2. Instrum 656p1516g entele politicii fiscale
ü Exista patru instrumente principale ale politicii fiscale:
a) impozite
b) taxe
c) alte prelevari obligatorii
d) cheltuieli guvernamentale
a) Impozitele
a.1. definitie: sume prelevate din venitul sau averea subiectilor economici, la dispozitia statului, pentru acoperirea cheltuielilor publice
a.2. caracteristici:
- plata impozitului este obligatorie
- plata impozitului este definitiva
- plata impozitului este nerambursabila
- plata impozitului nu implica contraprestatie din partea statului
a.3. rol:
- financiar: mijlocul principal de procurare a resurselor fondurilor publice
- economic: realizeaza cointeresari ale subiectilor economici (stimulari/inhibari)
- social: realizeaza redistribuirea venitului în societate, în acord cu politica de
securitate sociala a guvernului
a.4. elemente constitutive:
- subiectul impozitului (platitorul): subiectul de drept care achita impozitul
- destinatarul impozitului (suportatorul): subiectul de drept caruia i se diminueaza
venitul sau averea cu marimea impozitului
- obiectul impozitului: materia economica (venit, avere etc.) supusa impozitarii
- sursa impozitului: materia economica din care se achita impozitul (venitul
curent, venitul adus de avere etc.)
- unitatea de impozitare: detalierea, din punct de vedere tehnic, a obiectului
impozitului (pe m2, pe suma etc.)
- cota impozitului: marimea impozitului aferent unei unitati de impunere
- asieta: modul de stabilire a impozitului
- termenul de plata: data pâna la care trebuie achitat impozitul
a.4. tipologie:
- impozite directe: subiectul impozitului coincide cu destinatarul impozitului
- ex: impozitul pe venitul global, impozitul pe profit
- impozite indirecte: subiectul impozitului difera de destinatarul impozitului
- ex.: TVA, taxele vamale, accizele
b) Taxele
- definitie: sunt prelevari obligatorii care implica o contraprestatie subechivalenta
din partea statului
c) Alte prelevari obligatorii
- definitie: prelevari realizate din rezultatele financiare nete ale societatilor comerciale cu capital integral de stat (proprietatea privata a statului)
d) Cheltuielile guvernamentale
1. definitie: sume monetare utilizate pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii, cu titlu gratuit (bunuri publice)
2. rol:
- curent: satisfacerea nevoilor curente ale functionarii societatii în ansamblu
- de macrostabilizare: inducerea de efecte de cointeresare în sensul realizarii,
mentinerii sau restabilirii echilibrului macroeconomic în economia reala
3. tipologie:
- cumparari (achizitii) guvernamentale
- investitii guvernamentale
- subventii (ajutoare) guvernamentale
- transferuri
4.1.3. Bugetul public
ü Definitie: Bugetul public este un tablou comparativ, corelat si sintetic cu privire la veniturile si cheltuielile publice aferente unei perioade date, de regula un an
- are putere de lege: este aprobat de Parlament
- cuprinde ansamblul fluxurilor financiare care privesc veniturile si cheltuielile publice
- constituie cadrul metodologic de exercitare a politicii fiscale
ü Structura bugetului public (bugetului general consolidat)
- bugetul de stat: cuprinde veniturile si cheltuielile aferente administratiei publice
centrale
- bugetul asigurarilor sociale de stat: cuprinde veniturile si cheltuielile publice
aferente securitatii sociale
- bugetele locale: cuprind veniturile si cheltuielile publice unitatilor
administrativ-teritoriale care au personalitate juridica
- fondurile speciale: cuprind venituri si cheltuieli publice cu destinatie prestabilita
- bugetul trezoreriei statului: cuprinde veniturile si cheltuielile aferente activitatii
trezoreriei statului
- bugetele unor institutii publice cu caracter autonom: în conditii de echilibru
financiar
ü Principiile bugetare: principiile care guverneaza procesul bugetar (elaborarea, aprobarea, executia si controlul):
- principiul universalitatii: veniturile si cheltuielile sunt trecute cu sumele lor totale si nu doar cu soldurile
- principiul unitatii: toate veniturile si cheltuielile publice sunt trecute într-un document unic (imagine sinoptica)
- principiul anualitatii: Parlamentul autorizeaza încasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor doar pentru un an bugetar (financiar)
- principiul neafectarii: veniturile nu sunt afectate unor anumite cheltuieli ci sunt depersonalizate
- principiul specializarii: diferentierea veniturilor pe surse si a cheltuielilor pe destinatii
- principiul echilibrului bugetar: veniturile si cheltuielile publice trebuie balansate (daca acest lucru nu este posibil, atunci balansarea se va face prin prevederea unui deficit bugetar - cheltuieli mai mari decât venituri - sau a unui excedent bugetar - venituri mai mari decât cheltuieli)
- principiul publicitatii: aducerea la cunostinta opiniei publice a bugetului aprobat (în România, aceasta se realizeaza prin publicarea legii bugetului în Monitorul Oficial)
OBS: Pe parcursul executiei bugetare (încasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor în cursul anului bugetar) pot fi aprobate legi rectificative ale bugetului, care modifica unele capitole de venituri sau/si de cheltuieli publice


4.1.4. Modelarea politicii fiscale
ü Politica fiscala are drept obiectiv esential asigurarea si mentinerea echilibrului macroeconomic pe piata bunurilor si serviciilor (economia reala)
ü Conform ecuatiei de echilibru macroeconomic, oferta agregata pe piata bunurilor si serviciilor trebuie sa fie egala cu cererea agregata pe aceasta piata (consideram cazul unei economii închise):


ü cum yd = y - t(y), unde t(y) este functia impozitul direct, avem:


ü Sa diferentiem relatia anterioara, în raport de y si r. Obtinem:



Tema de seminar: Sa se constate ca, într-adevar, dy / dr < 0
Dar, dy / dr este tocmai panta unei drepte y = y(r)
Notam functia y = y(r) ca: IS (investment-saving)
Asadar, functia IS indica egalitatea dintre economisire si investitii pe piata bunurilor si serviciilor: I = S
ü Pentru reprezentarea grafica a curbei (dreptei) IS, vom extinde conditia de echilibru de la I = S la egalitatea dintre toate intrarile de moneda pe piata bunurilor si serviciilor si toate iesirile de moneda de pe piata bunurilor si serviciilor, adica:
intrari : i(r) + g = s(y) + t(y) : iesiri, unde:
- i(r) sunt investitiile sectorului privat
- g sunt cheltuielile guvernamentale (autonome în raport cu r)
- s(y) sunt economisirile sectorului privat
- t(y) sunt impozitele directe
ü Vom folosi o reprezentare grafica pe patru cadrane ale axelor de coordonate simultan, pentru a pune în evidenta relatiile de echilibru macroeconomic
- axa orizontala spre dreapta: venitul (productia): y
- axa orizontala spre stânga: intrarile de moneda: i + g
- axa verticala în sus: rata dobânzii: r
- axa verticala în jos: iesirile de moneda: s + t
- cadranul I: curba (dreapta) IS
- cadranul II: functia intrarilor de moneda (i + g)
- cadranul III: conditia de echilibru macroeconomic pe piata bunurilor si serviciilor: i + g = s + t
- cadranul IV: functia iesirilor de moneda (s + t)
ü Curba IS poate fi derivata astfel:


Figura 20. Modelarea politicii fiscale cu ajutorul curbei IS


ü Sa facem câteva analize calitative:
a) sa explicitam functia IS:


dar




iar



unde: Ia este investitia autonoma iar im este investitia marginala (im = i'r)


atunci se poate scrie succesiv:





sau:


ü Sa-l scriem pe în raport de multiplicatorul investitiei autonome:




înlocuind în relatia anterioara, rezulta:





ü putem sa tragem urmatoarele concluzii:


Panta curbei IS (b) depinde de trei factori: investitia marginala (im) , multiplicatorul investitiei autonome (m) si rata impozitarii directe (d), astfel:
a) în raport de investitia marginala (im): direct proportional






b) în raport de multiplicatorul investitiei autonome (m): direct proportional










c) în raport de rata impozitarii directe (d): direct proportional







Termenul liber al curbei IS (A) depinde de trei factori: cererea autonoma (C), multiplicatorul investitiei autonome (m) si rata impozitarii directe (d), astfel:
a) în raport de cererea autonoma (C): direct proportional





b) în raport de multiplicatorul investitiei autonome (m): direct proportional





c) în raport de rata impozitarii directe (d): direct proportional






Tema de seminar: Sa se reprezinte grafic deplasarea curbei IS la cresterea/scaderea cererii autonome (de ex., a cheltuielilor guvernamentale)


Tema de seminar: Sa se reprezinte grafic deplasarea curbei IS la cresterea/scaderea impozitarii directe (de ex., a ratei de impozitare directa)


Tema de seminar: Sa se reprezinte grafic deplasarea curbei IS la cresterea/scaderea multiplicatorului investitiei autonome



4.1.5. Curba Laffer

ü Curba Laffer modeleaza dinamica veniturilor fiscale (Vf) ale bugetului de stat în functie de presiunea fiscala medie din economie (pf)
Vf = f(pf)

ü Prin presiune fiscala se întelege raportul dintre veniturile fiscale si PIB
pf = Vf / PIB , de unde: Vf = pf . PIB

ü Se poate, deci, scrie:



dar


pentru pf1 = pf2, rezulta




adica o curba de gradul 2, concava în pf

ü din punct de vedere grafic, curba Laffer se poate reprezenta astfel:


Figura 21. Reprezentarea grafica a curbei Laffer


4.1.6. Multiplicatorii fiscali si bugetari

Multiplicatorul fiscal (mf)
- sa reluam ecuatia echilibrului macroeconomic (tot în cazul economiei închise)

y = c[y - t(y)] + i(r) + g

- sa diferentiem relatia anterioara, în raport cu y si în raport cu t:

dy = c' dy - c' dt , de unde: dy (1 - c') = - c' dt, de unde:



adica venitul (oferta) în economie scade odata cu cresterea ratei de impozitare directa si invers.


Multiplicatorul cheltuielii guvernamentale (mg)
- sa reluam ecuatia echilibrului macroeconomic (tot în cazul economiei închise)

y = c[y - t(y)] + i(r) + g

- sa diferentiem relatia anterioara, în raport cu y si în raport cu g:

dy = c' dy + dg , de unde: dy (1 - c') = dg, de unde:




adica s-a regasit relatia cunoscuta a multiplicatorului investitiei autonome, ceea ce înseamna ca aceasta nu este decât o specie de cheltuiala guvernamentala

Multiplicatorul bugetului echilibrat (mbe)
- se pune problema în care guvernul doreste sa sporeasca cheltuielile guvernamentale dar, pentru a finanta deficitul bugetar care apare, sporeste si fiscalitatea, asa încât bugetul ramâne echilibrat

- vor actiona, deci, concomitent, atât multiplicatorul fiscal cât si multiplicatorul cheltuielilor:



dar, daca bugetul ramâne echilibrat, înseamna ca dt = dg, deci:



deci, multiplicatorul bugetului echilibrat este egal cu 1, ceea ce înseamna ca cresterea cheltuielilor guvernamentale, chiar sustinuta exclusiv de retragerea de masa monetara prin cresterea fiscalitatii, contribuie la o crestere economica egala cu sporirea cheltuielilor guvernamentale.


4.1.7. Stabilizatorii fiscali automati

ü Pentru a-si minimiza interventia în economie prin politica fiscala, statul minimal proiecteaza asa-numitii stabilizatori fiscali automati
ü Definitie: stabilizatorii fiscali automati sunt acele valori ale veniturilor si cheltuielilor publice care, în cadrul mecanismului bugetar, realizeaza echilibrarea dinamica a bugetului, fara interventia explicita a guvernului
ü Conditii: stabilizatorii fiscali automati sunt proiectati sa functioneze fie în conditii de ocupare deplina a factorilor de productie (PIB potential) fie în conditii de subocupare dar la buget echilibrat
ü Modul în care functioneaza stabilizatorii fiscali automati este sintetizat în tabelul urmator (notam cu V0 veniturile publice initiale si cu C0 cheltuielile publice initiale):


Figura 22. Mecanismul stabilizatorilor fiscali automati în cazul utilizarii depline a fortei de munca



Figura 23. Mecanismul stabilizatorilor fiscali automati în cazul subutilizarii fortei de munca


4.1.8. Macrostabilizarea prin politica fiscala

ü Definitie: Prin macrostabilizare se întelege restabilirea egalitatii dintre cererea agregata si oferta agregata, dupa aparitia unei perturbatii în acest sens
- macrostabilizarea prin politica fiscala se obtine prin folosirea instrumentelor
fiscale în scopul restabilirii egalitatii mentionate

ü Pot aparea doua perturbatii majore în economie
- somajul: PIB efectiv este mai mic decât PIB potential

- inflatia: PIB efectiv este mai mare decât PIB potential

ü Pentru restabilirea echilibrului macroeconomic, pot fi folosite:
- variatia veniturilor bugetare (prin intermediul impozitarii)

- variatia cheltuielilor bugetare



Figura 24. Eliminarea ecartului recesionist prin politica fiscala



Figura 25. Eliminarea ecartului inflationist prin politica fiscala

Tema de seminar: Pe baza diagramelor anterioare, sa se stabileasca formulele de calcul al ecartului recesionist, respectiv al ecartului inflationist



4.2. Politica monetara


4.2.1. Conceptul de politica monetara


ü Definitie: Prin politica monetara se întelege ansamblul masurilor initiate si implementate de banca centrala, în scopul realizarii si mentinerii echilibrului macroeconomic în economia simbolica
ü Trasaturile politicii monetare:
- este o forma de interventie indirecta a statului în economie (este o politica de
ajustare)

- este apanajul bancii centrale

- este aplicabila pe piata monetara (asupra economiei simbolice)

- se refera cu precadere la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice interne

- este relativ flexibila: modificarea politicii monetare se realizeaza cu usurinta si
în termen scurt

- eficacitatea politicii monetare este incerta

- efectul politicii monetare nu este imediat




4.2.2. Instrumentele politicii monetare

ü Principalele instrumente de politica monetara sunt:
- rata rezervelor legale minime obligatorii

- rata de rescont

- restrictionarea creditului bancar

- operatiunile open-market

- sterilizarea

- seniorajul

- operatiunile cvasi-fiscale

- persuasiunea morala

Rata rezervelor legale minime obligatorii -
- concept: ponderea pe care, din totalul depozitelor detinute, bancile comerciale trebuie sa o depuna, la banca centrala, într-un cont propriu, intangibil

- RLMO = . D ( este rata rezervelor legale minime obligatorii; RLMO este rezerva legala minima obligatorie; D reprezinta totalul depozitelor bancare)

- scop: controlul masei monetare din economie, în vederea gestionarii fenomenului inflationist

Rata de rescont - s
- concept: rata de retentie, de catre banca centrala, din valoarea titlurilor de credit pe care bancile comerciale le resconteaza la banca centrala

- scontare: vânzarea, de catre firmele non-financiare, catre bancile comerciale, a titlurilor de credit detinute, înainte de scadenta (este o forma de finantare directa a firmelor non-financiare)

- rata de scont: rata de retentie, de catre bancile comerciale, din valoarea titlurilor de credit pe care firmele non-financiare le sconteaza

- rescontare: scontarea, de catre bancile comerciale, catre banca centrala, a titlurilor de credit detinute prin scontare (este o forma de refinantare directa a bancilor comerciale)

- scop: exercitarea unei influente indirecte asupra marimii si dinamicii ratei dobânzii bancare

- mecanism:



Figura 26. Scontarea si rescontarea titlurilor de credit

unde:











rezulta:






rezulta:


Restrictionarea creditului bancar -
- concept: limitarea superioara (plafonarea), prin masuri administrative, a excedentului de rezerva care poate fi acordat sub forma de credite

- scop: controlul masei monetare injectate în economie prin credit bancar

- mecanism: banca centrala stabileste un coeficient care se va aplica la masa creditului bancar acordata în anul precedent (subunitar: daca se doreste micsorarea creditului acordat în anul curent; supraunitar: daca se doreste majorarea creditului)





Operatiunile open-market
- concept: vânzarea sau cumpararea, de catre banca centrala a titlurilor de stat existente la banci sau la populatie

- scop: modificarea excedentului de rezerva al bancilor comerciale si, ca urmare, modificarea masei monetare injectate în economie prin credit

- mecanism: a) vânzarea titlurilor de stat reduce disponibilitatile bancilor (chiar daca se vinde non-bancilor - ex., populatiei - în final cecurile sunt onorate tot de catre banci)

b) cumpararea titlurilor de stat mareste disponibilitatile bancilor (chiar daca se cumpara de la non-banci - ex., de la populatie - în final cecurile sunt onorate tot catre banci)

Sterilizarea (contracararea)
- concept: separarea circuitelor monetare externe (valutare) de masa monetara interna

- scop: mentinerea neschimbata a bazei monetare si, ca urmare, prin intermediul multiplicatorului monetar, a masei monetare din economie

- mecanism: acelasi ca si în cazul operatiunilor open-market

- ex.: banca centrala vinde valuta pe piata valutara pentru a sustine cursul de schimb; ca urmare scade rezerva valutara deci scade baza monetara; atunci trebuie sa cumpere titluri de stat pentru a reface baza monetara

Seniorajul
- concept: cresterea bazei monetare reale

- scop: finantarea deficitului bugetar (prin monetizarea datoriei publice)

- mecanism: împrumutul direct, de catre Trezorerie (casieria guvernului) de la banca centrala, ceea ce înseamna creare de baza monetara suplimentara

OBS.: în esenta, seniorajul nu se deosebeste de finantarea deficitului bugetar, de catre banca centrala, prin cumpararea de titluri de stat

- efect: apare fenomenul de impozitare a inflatiei, prin deteriorarea valorii activelor financiare detinute de banci si non-banci

Operatiunile cvasi-fiscale
- concept: operatiuni de politica monetara ale caror efecte pot fi, în principiu, dublate de masuri fiscale explicite (taxe, subsidii, cheltuieli directe etc.)

- tipologie: - credite subventionate

- manipularea rezervelor legale

- cursuri valutare multiple (paralele)

- garantii împotriva riscului valutar

- interventii financiare la bancile aflate în dificultate

- operatiuni de sterilizare

Persuasiunea morala
- concept: diligente facute de catre banca centrala catre bancile comerciale, în forma orala sau scrisa, dar neimperative, cu privire la comportamentul monetar al acestora

- scop: determinarea bancilor comerciale de a actiona în directia de politica monetara prescrisa de banca centrala

- efect: edificarea unui comportament de conformare voluntara, a bancilor comerciale si a celorlalte institutii financiare, la politica monetara a bancii centrale


4.2.3. Modelarea politicii monetare. Curba LM

ü Politica monetara are drept obiectiv esential asigurarea si mentinerea echilibrului macroeconomic pe piata monetara (economia monetara sau economia simbolica)
ü Se urmareste, asadar, realizarea si mentinerea dinamica a egalitatii dintre cererea de moneda si oferta de moneda în economie
ü Sa punem aceasta conditie de egalitate:
cererea de moneda: L(y) + L(r) = M : oferta de moneda

ü Relatia dintre y si r, sub forma y = y(r), o vom numi curba LM (liquidity-money)
- curba LM exprima egalitatea dintre cererea de moneda (liquidity) si oferta de moneda (money)

ü Sa diferentiem ecuatia de echilibru a pietei monetare:
L(y) + L(r) = M

Obtinem:





dar aceasta este tocmai panta dreptei LM, deci dreapta LM va fi una crescatoare
Vom reprezenta grafic curba LM:

Figura 27. Curba LM

Tema de seminar: Sa se reprezinte grafic deplasarea curbei LM la modificarea cererii de moneda pentru tranzactii
Tema de seminar: Sa se reprezinte grafic deplasarea curbei LM la modificarea cererii de moneda pentru speculatie
Tema de seminar: Sa se reprezinte grafic deplasarea curbei LM la modificarea multiplicatorului monetar la aceeasi baza monetara
Tema de seminar: Sa se reprezinte grafic deplasarea curbei LM la modificarea bazei monetare la acelasi multiplicator monetar
4.3. Echilibrul economic intern. Analiza IS - LM

ü Definitie: Prin echilibru economic (macroeconomic) intern se întelege echilibrul simultan pe piata bunurilor si serviciilor, respectiv pe piata monetara
ü Din punct de vedere formal, echilibrul economic intern se produce la intersectia dintre curba IS si curba LM
- deci, se va obtine un venit de echilibru macroeconomic intern (ye) si o rata a dobânzii de echilibru (re)

ü Echilibrul macroeconomic intern poate fi un echilibru de ocupare deplina (ymax) sau un echilibru de subocupare (yef)
- ymax > yef : echilibru de subocupare (somaj)

- ymax = yef : echilibru de ocupare deplina

- ymax < yef : echilibru de supraocupare (inflatie)







Figura 28. Regiunile de inflatie si somaj, pe baza analizei IS-LM. Corelatiile dintre economia reala si cea monetara



4.4. Alegerea politicii guvernamentale "optime"
ü Aparitia unui dezechilibru macroeconomic intern (în afara punctului "E" din desenul anterior) pune problema restabilirii acestui echilibru
ü În context, se pune problema alegerii între politic fiscala, respectiv politica monetara
ü Desi este de dorit realizarea unui mix între cele doua politici macroeconomice, diferitele scoli economice recomanda diferite solutii în acest sens:
- keynesismul: recomanda politica fiscala (ca fiind cea mai eficace - cu efectul cel mai mare asupra venitului)

- neoclasicismul: recomanda politica monetara (ca fiind, de asemenea, cea mai eficace)

OBS: se accepta forma în L întors (rasturnat) a curbei LM




Figura 29. Politica fiscala are eficienta maxima (variatia venitului este maxima) pe zona keynesiana a curbei ofertei agregate




Figura 30. Politica monetara are eficienta maxima (variatia venitului este maxima) pe zona neoclasica a curbei ofertei agregate


4.5. Ajustarea socurilor

ü În economia nationala pot exista socuri, atât de pe piata bunurilor si serviciilor (modificarea cheltuielilor, a impozitelor etc.) cât si de pe piata monetara (modificarea bazei monetare sau a multiplicatorului monetar etc.)
ü Aceste socuri conduc la deplasari ale curbelor IS si LM de la pozitia lor initiala, care corespunde echilibrului macroeconomic intern
ü Restabilirea echilibrului macroeconomic intern (ajustarea socurilor) se face fie prin mijloace monetare, fie prin mijloace fiscale, fie printr-un mix de asemenea mijloace
ü Din punct de vedere grafic, aparitia socurilor si restabilirea lor se prezinta astfel:


Figura 31. Expresia grafica simplificata a ajustarii socurilor fiscale si monetare

Vezi profilul utilizatorului http://extremegamer.forumz.ro

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus  Mesaj [Pagina 1 din 1]

Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum